El

"Iubita mea !...sunt obosit...
si-n brate nu-mi doresc sa te alint,
Iar dragoste cu tine am facut....
din intamplare...nu ca as fi vrut.

Scenariu ce-ntr-o seara l-am citit...
Acum...tu m-ai cam obosit.
Cat de iubire, draga mea...nu-mi pasa !
Caci sufletul mi-l las acasa."

cuvinte

Stateam intr-o zi si ma uitam in oglinda, pentru ca era ziua mea.Si-as fi vrut sa vad, dincolo de timpul trecut prin mine...dincolo de tristetea din privire...Si atunci, cineva s-a jucat de-a destinul si mi-a aprins o stea in privire.Lumina ei reflectata-n oglinda m-a orbit.Dar nu mai am nevoie sa vad...acum simt.Nu e prea mult de atunci, dar acum timpul nu mai trece prin mine, se ascunde in gandul meu, se joaca de-a speranta cu mine si pune, Fericirea si Tristetea, sa arbitreze.

As fi vrut sa am sansa de a lupta pentru toate visele neimplinite despre noi doi...As fi vrut sa ma vezi cu ochii unui indragostit...Poate ti-as fi parut mai frumoasa...As fi vrut sa te fi cunoscut de cand te-ai nascut...poate ca asa, acum as fi stiut ce sa fac, cum sa fiu sa iti plac mai mult...Poate daca as fi fost mai mult decat sunt, poate ca...doar poate...m-ai fi iubit...