voi nu aveti job description pt jobul meu !

uneori imi imaginez ca am propriul meu atelier.mititel, undeva la mansarda.ca sa ajungi la mine, trebuie sa urci pe niste scari mici si inguste.
cand ajungi, calci pe un parchet usor moale, inchis la culoare.treci pe un hol si ajungi intr-o camera mare cu geamuri mari si acoperite cu draperii verzi si galbene.
una din ferestre este deschisa si trimite lumina catre o masa inalta, usor inclinata.in jurul ei etajere mai mari, mai mici.pe fiecare, culori, cutii si cutiute, pensule, materiale, ace, sfori si panglici.
pe perete atarnate panglici iar langa panglici 2 manechine acoperite cu materiale verzi.
o canapea colorata plina de perne, 2 fotolii aruncate la intamplare, o biblioteca si restul.bucataria e despartita de camera printr-o placa de lemn grena, e tip bar. simpla.
dar piesa de rezistenta sa fie o micuta terasa plina de flori si 2 scaune.
la mine in atelier, dezordinea ar fi boema.pentru ca un artist creeaza nu face ordine. ar fi sunete de chitara intr-o joi, lunea poate concertul 1 pt pian a lui ceaikovski, martea damien, n-ai stii sa ghicesti pentru ca un artist creeaza pe arta.
ar mirosi a scortisoara, lemn, culoare si fum pentru ca un artist se inconjoara de mirosul ingredientelor artei lui.
la mine ar veni oamenii cu idealuri inalte, calzi,uneori sfatosi, zambitori, uneori tacuti pentru ca un artist este inconjurat de artisti.
si daca as avea atelierul meu, cu draperii verzi si galbene...asta inseamna ca as fi un artist !

Iti desenez un zambet.....

Am primit unul dintre cele mai frumoase cadouri din viata mea.Desi simplu, mi-a fost daruit cu mare, mare drag si m-a facut extraordinar de fericita !

Esti genial ursule si te iubesc mult !!! :)

Prima definitie a iubirii....

In dulcele stil, clasic....

.... cu iz de prima zi de septembrie
in care iti apare
si apoi dispare
cu gandul la iarna ce va veni
la nasul care-ti va ingheta
la fulgii care-ti vor acoperi capul
dar ... acum e toamna
e prima zi a lui septembrie
am pantaloni largi si-am copt vinete
demn de septembrie !!!
mi-au zambit ochi fericiti si multumiti
as mai iubi o toamna
inca o toamna
pe sub frunze uscate
sa fie cea dintai si cea din urma
as saruta ca niciodata
as rade ca niciodata
sa-mi zambeasca ochii ce m-au descoperit
sub intaia luna plina de toamna
si degetele sa prinda o frunza
e prima zi a lui septembrie
si toamna asta-mi va fi vara
si toamna in suflet
pastrati voi si pentru mine
frunzele cazute, vantul de toamna
lucrurile simple
pastrati-le pe toate ca-n prima zi a lui septembrie...

Rasarit

Am in minte o intrebare care i-a fost pusa unui prieten de-al meu : "ce ai vazut mai multe, rasarituri sau apusuri ? ".
Si uite asa, ma bantuia intrebarea asta cam de cand am auzit-o si ma tot gandeam la ea si incercam sa raspund si eu in mintea mea. Ce-am vazut mai multe, rasarituri sau apusuri?
As fi putut raspunde ca rasarituri si as fi parut mai interesanta ca na, m-am trezit devreme special pt asta sau am stat toata noaptea ca sa astept soarele. Pe de alta parte, apusul m-ar fi facut ceva mai superficiala....il vezi oricum, ca na...la ora aia esti treaz....trebuie doar sa iti aduci aminte sa te uiti.
Am lasat in urma ideea de "interesanta" si mi-am raspuns : apusuri am vazut mai multe desi as fi vrut sa fie rasarituri. Apusurile mi-au dat mereu senzatia ca totul se duce, ca se sterge, ca se cufunda tot ce a fost rau intr-o zi.
Si cum imi raspundeam eu mie ca apusurile au fost mai multe, hop a venit un rasarit care a facut cat zeci de apusuri....
De undeva se auzea "....To say the things he truly feels And not the words of one who kneels. The record shows I took the blows And did it my way"....si soarele aparea, incet, timid apoi din ce in ce mai curajos se urca pe cer. Si era racoarea aia de dimineata, combinata cu o caldura sufleteasca si cu o mana pe care am simtit-o pe spate si care mi-a adus aminte ca nu sunt singura.Erau oameni in jurul meu care vedeau acelasi lucru minunat pe care il vedeam si eu. Si erau amintiri, uitari, regrete, bucurii si promisiuni ca astazi si maine va fi mai bine.
Si cand soarele urcase deja sus pe cer mi-am adus aminte de o fraza "fa-o pan' la capat, maine nu stii ce va fi"....se potrivea de minune cu imaginea pe care o aveam in fata...si am realizat ca nu conteaza foarte tare ce am vazut mai mult, apusuri sau rasarituri.Conteaza cum le-am vazut, cu cine le-am vazut si cum au rezonat ele in sufletul meu.
Iar rasaritul asta a fost "on my way" :)

Un prim gand....

Desfac bagajele si ajung la geanta Mariei. Scot mingea, papusile, creioanele, cartile si ma trezesc ca tin in mana o scoica.Pana la urma a reusit sa o transporte pana acasa !
A fost o scoica platita cu "fac orice pentru tine". Inca nu am aflat care a fost "orice-ul" dar vad ca scoica a ajuns acasa.
Imi amintesc ca am intrebat serile trecute unde s-a dus vara.Nu stiu cand a inceput, cand s-a petrecut si cand s-a terminat.
"Vara asta a trecut prin bucataria ta", mi-a spus prietena mea .Se prea poate.A trecut cu despartirile ei, cu zugravelile, cu gandurile de copil, cu muntele si marea traite la superlativ.A fost o vara plina de muzica si de culoare.
Si stau si ma gandesc...nu-mi plac verile prelungite, nici iernile, nici toamnele si nici primaverile.Le vreau pe toate la locul lor, sa ma bucur de ele, sa le simt prin toti porii, sa le respir.
Mai sunt inca multe ganduri de vama, de mare, de soare si de cantec de povestit....

p.s : aud tropot de cai si nu este o gluma, dragii mei...politia e pe caiiii !!!! iuhuuuu !!!

Haiiii, la dans cu voiiii !!!!

Pentru cei ce pretuiesc sporturile de societate....

Buna reclama !!!

Sedem putin.De vreo aproximativ 3 ore.Sed.Nu fac nimic.Stau in loc de sed.Ba fac ceva.
Ascult muzica.De toate pentru toti.Am inceput cu Gentleman, apoi De-ar fi sa vii, Sa-mi canti cobzare, The Phantom of the Opera, Nessun Dorma, Las manianitas si acum, din nou Gentleman.
Am avut mai devreme un moment, fix un moment in care ma gandeam ca fix in acel moment aveam cel putin 10 motive pt care sa rad.Cel putin 10 motive/momente de care as fi putut rade.
Acest lucru m-a facut sa iau o decizie.In fiecare moment nasol, ma voi gandi la fix 10 motive/momente de care as putea rade in acel moment nasol.(si care logic, nu va mai fi moment nasol)

Am citit in seara asta definitia fericirii.Cineva a postat-o pe un blog.Cica zice cam asa :

FERICÍRE, fericiri, s.f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. ♢ Loc. adv. Din fericire = printr-un concurs de împrejurări favorabile. – V. ferici.

Si acum, sa ne intrebam ce parte a definitie preferam.Clar viata ta nu poate fi o stare de multumire sufleteasca intensa si deplina mereu.Dat fiind ca la inceputuri cineva s-a gandit sa muste dintr-un mar, toti cunoastem binele si raul.Asa ca de la atata fericire intensa si deplina mereu, tot rau ti-ar fi ca na, cunosti raul.
Devin incoorenta.Recitesc si imi dau seama ca voi nu veti percepe esenta spuselor mele.
Dar sa revenim.
Ramane partea a a 2 a definitiei - un concurs de imprejurari favorabile.Da, toata viata noastra participam la concursuri.Unele se soldeza cu niste castiguri substantiale iar altele, cu nereusite nereusite rau de tot.
Din start nu ai cum sa alegi la ce categorie te inscrii in concurs.Azi poti participa la o categorie in care esti asul asilor iar maine intr-o categorie in care habar nu ai despre ce e vorba.Ce-ai sa faci?Depui armele si te cari?
Well, nu se poate.Trebuia sa stii asta de cand te-ai nascut fraiere !!! Acum, stai si joaca si vezi ce iese.
Te dai batut?Daca nu vrei sa te manance viermii la 3 metrii sub pamant, atunci te sfatuiesc sa nu.
Iar mi se pare ca aberez rau de tot si ca voi nu veti intelege esenta spuselor mele.
In fine, revenim.
Mi se pare ca fericirea sta in tine si in toate momentele de bine pe care le ai.Toti vrem mai mult dar na, nu mereu se poate. Get used to it !!!

In alta ordine de idei am primit un mesaj de la un baiat.Mesajul mi s-a parut foarte comic. Zice asa :
"Imi doresc cu adevarat sa aflu cum esti,unde te gasesc?Pe unde te caut ca sa-mi devi mai mult decat o placere ascunsa?Veau sa-ti devin jumatatea plina a inimii tale,sa ma pierd in ea fara a mai gasi calea d iesire!!! "
N-am putut sa ma abtin si i-am raspuns si eu :
" Nu cred ca vrei asta
Sau intentionezi sa te sinucizi ?"
Si daca asta vrea....poti sa te impotrivesti dorintei omului ?

Doamne, cum canta baiatul asta....rainy days dem gone...it's over now...it's over now....now i'm rising and smiling leaving and jammin'...i've got to get myself together now, forgetting the past it's all ‘bout the here and now, now i know i could make it if i try........

Mai fumez o tigare si ma duc in pat.Iar s-a facut ora 3 si maine mi-am propus sa ma trezesc devreme.Sper sa-mi si iasa pt ca as vrea sa imi beau cafeaua pe net impreuna cu prietena mea care incepe maine munca.
Mai trag un fum si ma uit pe pozele de la sighisoara.Mi-e dor de weekendul ala si imi aduc aminte cu bucurie de el.
Mai trag un fum si uit de minciuna.Uit ca m-am mintit eu pe mine crezand in ceva ce nu mai era demult.Incerc sa ma consolez singura: am vrut, am sperat, am simtit.Este atat de rau?E rau cand nu vezi masura lucrurilor si nu vezi ca atata iese.Nimic mai mult.
Tu vrei, tu incerci dar nu contezi doar tu.Nu depinde doar de tine iar tu pleci pentru a nu stiu cata oara capul.Atata a iesit.Nimic mai mult, nimic mai putin.

Iar am aberat.

Ne-am intors !

Da, ne-am intors.Am prelungit noi cu inca doua zile, am fi vrut sa mai prelungim daca se putea dar nu s-a putut.Pana una alta, toti avem treburi de rezolvat asa ca ne-am luat inima in dinti si am revenit la capitala.
Dar muntele !!!! Cum a fost muntele asta, dragii mei? Cum au fost ele cantarile si focul din semineu? Si mancarea?Si frigiderul de la departare? Si tractorul?Si jocurile de carti? Si vulpile? Si joaca cu mingea?Si grohotisul? Si luna si raul si munti?
N-am cuvinte acum sa exprim si nici nu stiu cand le voi avea dar nu o sa uit niciodata saptamana asta si nici imaginea pe care am vazut-o in prima noapte in care am ajuns acolo...muntii, brazii si luna intre ei.Atat ! Simplu pt ca nu stiu cum as putea reda in vorbe ce am vazut.
Iar voi, dragii mei sunteti extrordinari iar cafeaua facuta de voi este cea mai buna cafea pe care am baut-o in viata mea....da...si gratarul...si pastele...si ostropelul...si zmeura... :)
Am mai spus o data ca nu am cuvinte? Pai chiar nu am dar vreau sa scriu si sa povestesc si sa le spun tuturor ce bine a fost, cate momente de bine am avut, cate sentimente m-au incercat si ce prieteni frumosi am.
A fost a 2 a calatorie lemuriana pe care am avut-o.Fiecare calatorie din asta parca este un drum de initiere si fiecare dintre noi descopera ceva nou.Cel putin, asa am perceput eu.
Eu una am descoperit ca pot sa tac daca vreau, ca pot sa fiu si sa nu fiu eu in acelasi timp, ca pot uita dar ca imi pot reaminti, ca vad ce este rau dar mai mult vad ce este bun si pretuiesc, ca iubirea nu cunoaste umilinta, ca sprijinul vine de unde nu te astepti, ca o mana este acolo, intinsa spre tine. Am descoperit ca oamenii conteaza in viata, ca fara ei am fi goi, ca zi de zi ducem lupte cu noi si ca uneori e bine sa te mai si odihnesti, ca este de ajuns un singur gest bun ca sa stearga zece rele si ca imi simt sufletul plin.

Te acuerdas, Weeeeyyyy ???

" miros de cafea pe strada mea,
un motan adormit la soare rotit,
parfum de femeie pe perna mea,
pahare uitate de-aseara pe masa,
asta-i ideea mea de viata.

un gand imi sopteste sa plec spre departe

o zi fara soare,
un cantec de mare
nici urma de furtuna "

Mandria mea de mama !!!

Pai...despre momentul de bine :))))

Ieri aveam o groaza de idei in cap pentru o groaza de posturi.Acum, simt ca nu mai gasesc nici un fir de idee dar totusi simt nevoia sa scriu, sa astern ganduri, sa le recitesc la un moment dat si sa zambesc.
Cred ca va mai fi rau in viata noastra.Cred ca va mai fi si suparare si durere si tristete.Dar, cred si ca vor exista oameni.Mereu vor exista oameni, oameni cu un talent deosebit in a desena in suflet culori care mai de care mai vesele.
Sunt oameni obisnuiti dar unici prin felul lor de a fi.Oameni cu terase linistite in mijlocul unui oras aglomerat, oameni cu pereti scrijeliti cu spaclul, oameni cu talent la sport, oameni cu rochite portocalii, oameni prinsi in munca lor, oameni cu puteri extrasenzoriale.
Sunt oameni diferiti dar totusi atat de asemanatori prin suflet.Stiati? Sufletele aleg suflete, sufletele plac suflete.
Sunt momente pe care nu le-as da pentru nimic.Sunt ale mele si ale sufletului meu care place si iubeste atatea suflete.Ma hranesc cu amintiri frumoase, invat sa inghet timpul acolo unde imi este mai bine si sa nu alung momentul de bine.Toate lucrurile astea le-am invatat de la voi, cei care sunteti in jurul meu si sper sa ramaneti asa pana cand parul ne va albi de tot si vederea ni se va incetosa.
Imi lipsesc multe dar invat sa pun in balanta si uneori uit.Uit ca imi lipsesc atatea pentru ca ce am compenseaza.
Imi gasesc linistea si bucuria in ceea ce unii ar considera banal : intr-o sesiune de "stricat" peretele de dragul artei, in creionul pe care il tin in mana in timp ce schizez felul in care te vad pe tine, intr-un parc pe apa sau in masinute busitoare, intr-o seara de inovatie culinara, pe terasa de unde se vad luminite si unde e bine de tot, in serile in care se rade si se uita de ce se rade, in cantatul tare la concerte, in ploaia torentiala care cade peste noi, in bataile cu perne si in baba oarba, in cautatul de laitmotive, in zecile de planuri pe care le facem.
Imi gasesc fericirea cand imi vad copilul dormind linistit si cand imi dau seama ca este cea mai mare realizare dar si cea mai mare provocare a vietii mele.
Pentru ca pot si pentru ca vreau, viata mea este o lupta continuua spre mai bine.Pentru ca pot si pentru ca vreau, ma inconjor de oameni dragi.Pentru ca pot si pentru ca vreau, o sa adun si mai multe momente de bine de care o sa ma bucur.Pentru ca pot si pentru ca vreau, o sa va las sa ma trageti de maneca atunci cand uit cine sunt cu adevarat.

Save my soul !!!

Dupa ce am cercetat situatia, am ajuns la concluzia ca pisica mea in curand va cere azil pe motive rasiale.Ne-a marturisit in seara asta ca daca era caine, asa ceva nu i s-ar fi intamplat asa ca se vede nevoita sa recurga la astfel de masuri.Intrebata unde a dat din cap si a spus ca se va gandi cu profunzimea ei de pisica nevinovata.
De ce?Pentru ca daca nu o va face cu siguranta va dobandi o boala rara undeva in zona creierului.
Imaginile graiesc de la sine :

:)))

"I can hear the sounds of violins
Long before it begins;
Make me thrill as only you know how,
Sway me smooth, sway me now."

Da-te-n viza mea !

Prima data cand am dat nas in nas cu autoritatile USA, a fost anul trecut cand m-am dus sa imi iau viza de turist.Am plecat cu teancul de acte la mine incercand sa demonstrez ca am legaturi stranse cu tara si ca nu ma duc decat sa imi vad sotul (care este plecat cu o viza de trainee) si sa fac niste cumparaturi.Logic, nu?Si chiar asta vroiam sa fac.Departe de mine gandul de a ma duce si de a dori sa raman pe acolo.
Mi s-a spus sa nu imi fac problema pt ca cei care reprezinta USA, adica minunatii consuli sunt foarte bine pregatiti si cunosc extrem de bine psihologia omului.Ete ca din parti o cunosc pentru ca mi-a fost refuzata viza fara a mai avea dreptul de a spune ceva.Aaaa, da...puteam sa ma duc din nou sa aplic.Adica, sa platesc alti 11 dolari pt minunatul pin si alti 262 de dolari pt taxa de viza( eu si copilul).
M-am decis sa mai astept ceva timp pt ca stiam ca sotul meu va aplica pt H1B, adica viza de munca si deci, potrivit legii, eu si fetita mea avem dreptul automat la viza H4, adica de sedere.
Si uite-ma astazi, dupa ce am trecut prin zeci de intamplari cu pasapoarte si procuri (dar asta este alta poveste), cu teancul de hartii in brate, alergand catre ambasada, sigura pe mine ca voi obtine viza.
Am intrat, m-au controlat la carne ( la propriu) de ustensile teroriste si m-au invitat sa iau loc sa astept.Si am stat...si am stat..si am stat...
Am avut ce-i drept timp sa observ cateva lucruri interesante dintre care cel mai cel mi s-a parut ca pe peretii de la ambasada, precum si pe covoare si carpete, se afla desenat simbolul Frantei, adica Fleur de Lis.
Cam ce legatura are?Imi venea la un moment dat sa intreb daca nu am gresit ambasada dar m-am abtinut.Oamenii o tineau pe a lor cu engleza, asa ca am preferat sa tin pt mine, aceste mici detalii.
Pe de alta parte, ma tot intrebam eu de ce nu mi-au zis sa vin la ora 10 la interviu?Sau la 11? Pentru ca m-au tinut acolo, pe scaunele lor smechere si cu aerul lor conditionat dat pe 16 grade, 3 ore.
Presupun ca pentru ca isi permit, pt ca sunt americani, nu?Mari si tari prin lumea asta !
Anul trecut cand am fost sa cer permisiunea de a intra pe acest taram al fagaduintei numit USA, erau in sala de asteptare niste tv-uri pe care rula un National Geografic sau Discovery.
Acum, sunt aceleasi tv-uri doar ca ruleaza un filmulet din preaminunata tara alaturi de mesaje de la poporul ales catre tine, doritorule de fericire: Welcome, I am America si tot asa.
Statea eu si ma intrebam...daca astea sunt cele mai bune imagini pe care le-au ales sa reprezinte tara lor, mandria lor nationala, then they suck big time !
Dupa aceasta minunata asteptare, am ajuns si in fata ofiterului consular.M-a intrebat de sanatate, de starea vremii (glumesc) si pt ce viza aplic.Ma gandeam ca o fi intrebare capcana ca doar stia pt ce aplic ca spusesem asta si cand m-am programat la interviu dar na, sa raspund daca sunt intrebata.Am raspuns si mi s-a cerut hartia cu viza sotului meu si am fost invitata sa iau loc.Din nouuuu !!!
La aproximativ 30 de minute am fost chemata din nou la ghiseu.Ramasesem ultima persoana desi venisem printre primii.Mi s-a spus ca nu imi pot da nici un raspuns acum pt ca viza aprobata a sotului meu nu este inca in baza de date.Ma suna ei in 3-5 zile sa ma cheme din nou.
Am zis ok si am plecat.Logic ca m-au apucat spumele si nu pt mine ci pt fetita mea care vrea sa isi vada tatal mai repede.De ce m-au apucat spumele?Pai sa va spun...platesc 131 de dolari de persoana taxa de viza, le spun cand imi fac programarea pt ce viza aplic si le dau si datele sotului meu si ei imi spun ca ma pot programa abia dupa 1 sapt pt ca le trebuie timp sa verifice actele.Ei, nu zau..pi buniii???
N-au verificat nimic pt ca daca verificau vedeau ca viza sotului meu e deja luata doar ca nu este stampila trecuta in pasaport pt ca o vor trece atunci cand va iesi prima data din tara.
Au aparut scuze...ca na, sistemul e de vina..si bla bla..si ca nu s-a updatat statusul vizei si tot asa dar fara sa vreau nu pot sa nu imi exprim indignarea si sa nu scriu despre aceasta minunata experienta pe care am avut-o, demna de cineva ca mine.
Viza cu siguranta o iau pt ca nu au nici un motiv sa mi-o refuze dar ma indoiesc din ce in ce mai mult ca imi va placea sa stau printre oameni de acest tip.
Da, stiu, sa nu generalizam.Da,stiu, sistemul de aici e tot mana romanilor.Ei ,uite ca eu nu cred asta.Cred ca este o bataie de joc colectiva la care eu nu mai sunt dispusa sa ma supun.
Si ca sa va amuzati putin, va dau cateva intrebari din formularul DS-156,formular care trebuie completat cand aplici pt viza.La acestea trebuie sa raspunzi cu da sau nu iar la sfarsitul setului de intrebari ti se comunica urmatoarele :
"While a YES answer does not automatically signify ineligibility for a visa, if you answered YES you may be required to personally appear before a consular officer."
Si intrebarile :
-Have you ever been arrested or convicted for any offense or crime, even though subject of a pardon, amnesty or other similar legal action? Have you ever unlawfully distributed or sold a controlled substance(drug), or been a prostitute or procurer for prostitutes?
-Have you ever been refused admission to the U.S., or been the subject of a deportation hearing or sought to obtain or assist others to obtain a visa, entry into the U.S., or any other U.S. immigration benefit by fraud or willful misrepresentation or other unlawful means? Have you attended a U.S. public elementary school on student (F) status or a public secondary school after November 30, 1996 without reimbursing the school?
-Do you seek to enter the United States to engage in export control violations, subversive or terrorist activities, or any other unlawful purpose? Are you a member or representative of a terrorist organization as currently designated by the U.S. Secretary of State? Have you ever participated in persecutions directed by the Nazi government of Germany; or have you ever participated in genocide?
-Have you ever been afflicted with a communicable disease of public health significance or a dangerous physical or mental disorder, or ever been a drug abuser or addict?

Mda..si tu raspunzi cu....? :)

povesti....

"Primul ei gand,imediat ce deschise ochii se duse spre cafea.Zambi in timp ce strangea perna in brate, parca, parca mai prelungindu-si agonia dupa licoarea mult dorita.Se ridica, porni spre bucatarie, puse ibricul pe foc si isi deschise calculatorul.Hotara sa nu intre pe net.Nu.Azi era sambata, era singura acasa, facuse cu o zi inainte curat, citise, scrisese, invatase, vorbise cu lumea.Da, da.Le facuse pe toate.Astazi putea sa leneveasca.Porni radioul, isi prepara cafeaua in timp ce rontaia dintr-un mar apoi tacticoasa isi prepara o salata."Bun asa", isi zise in mintea ei."Vezi ca se poate sa mananci si sanatos?".
Porni cu mancarea in pat, se aseza pe cateva perne si deschise televizorul.Ramase pe un film oarecare asa de dragul de a nu manca singura iar cafeaua o bau tot in varf de pat.Prima tigare veni cu primul telefon.Vorbi pret de vreo 15 minute dupa care sari in dus.Desi caldura se intalase, ea decise ca merita o plimbare de-a lungul si de-a latul orasului.Iesi din dus si ca niciodata se aranja in 5 minute.Trase pe ea o rochie lunga, o palarie cu boruri mari pe care o lega cu o panglica, se farda sumar si pleca.
Cu adevarat, orasul dogorea.Oameni obositi deja, desi nu era decat ora 11.00."Nu.Astazi nu ma voi uita decat la oameni fericiti", isi spuse si grabi pasul.Nici ea nu stia unde mergea dar important era ca mergea.Se urca in metrou si isi propuse ei un joc : statia care i se va parea ei cea mai vie, la aia va cobora.Si asa facu.
O lua iar la pas, cand mai repede, cand mai incet.Din cand in cand gandurile mai puneau stapanire pe mintea ei. Isi arunca ochii prin vitrine si incerca sa le faca pierdute.Un singur lucru ramanea constant.O melodie care ii tot spunea : "Well open up your mind and see like me,
Open up your plans and damn you're free, Look into your heart and you'll find love love love.... There's no need to complicate Cause our time is short... I'm yours!".Si tot canta, canta, canta.
Isi aminti ca visase ceva cu o noapte in urma.Isi aminti ca fu unul din visele alea ciudate ale ei si nu reusea sa ii desluseasca sensul caci tare ciudat i se paru.Dar, cu cat inainta in vis cu atat isi dadu seama de ce se imbracase ea atat de repede de dimineata.Stia dinainte ca rochia asta o va purta si palaria si geanta...dar nu intelegea de ce si pentru ce...
Pasa gandul asta pentru mai tarziu caci zari un magazin plin de lucruri colorate si intra in el.Descoperi bratari, cercei, coliere, rochite, tricouri care mai de care mai vesele asa ca zabovi cam vreo ora tot proband si asortand.Iesi din magazin mandra ca isi alesese ceva pe gustul ei.
Trecu prin piata, se opri sa miroasa fructele iar in mersul ei o opri o doamna.Ii intinse o floare de iris si zambi la ea.Zambi si ea inapoi dar nu atat de gest ci de ce trezea in ea floarea de iris.Lua floarea si vrut sa o plateasca dar femeia ii spuse: "ti-o dau pentru ca inseamna curcubeu si semnifica ochiul paradisului.In ochii tai, pe care ii ascunzi sub palarie, inca se vede tristetea.Eu iti ofer aceasta floarea ca sa descoperi micul graunte de paradis care zace in tine.Cele 3 frunze inseamna credinta, intelepciunea si valoarea."Lua floarea, o pupa pe femeie pe obraz, ii multumi si pleca.
Din cand in cand mai ridica floarea si o mirosea.Nu reusea sa isi scoata din cap cum de a vazut femeia ce se ascunde in ochii ei.Era atat de evident?
Se mai plimba ce se mai plimba pana ce ajunse intr-un parc.Mai fusese in acel parc dar fix intr-o zi opusa celei de azi.Era frig si ningea.Binecuvanta momentul in care ii suna telefonul, pt ca asa isi pierdu din ganduri.Vorbi ce vorbi in timp ce se plimba.Din senin, i se paru ca vede ceva, ca vede pe cineva.Ii juca mintea feste?Sa fi fost de la caldura?Cu siguranta.Isi continuua conversatia si decise sa mai stea cateva minute prin parc .Termina de vorbit si se aseza pe o banca, la malul apei.I se parea frumos totul.Oameni veseli care se plimbau cu barca, copii care radeau si se jucau.Totul i se parea frumos.
Brusc, simti o mana pe umarul ei.Tresari, intoarse incet capul si-l vazu.Ii zambea linistit si o intreba ce face.Ea raspunse, abia trezita din soc.Deci, mai devreme mintea nu ii jucase nici o festa.Pe el il vazuse.Se aseza langa ea.Ar fi vrut sa-l intrebe ce face pe acolo, sa-i spuna ca este incredibila coincidenta ca s-au intalnit, ca e cald, ca si-a cumparat lucruri colorate dar tacu.Se uitau amandoi la apa si zambeau.Abia dupa cateva minute, amandoi deschisera gura sa spuna ceva : " iti mai aduci aminte cand am fost ultima oara aici?".Ii busi rasul si dadura din cap.Si iar tacere.Dupa alte cateva minute o intreba daca vrea sa se plimbe.Se ridicara si pornira amandoi.Unul langa celalalt si din cand in cand, din greseala, mainile li se atingeau.Ea se cufunda in amintiri, el incerca sa faca conversatie.Ea se opri si se uita la el, el o intreba ce a patit.Din toate cate ar fi vrut sa ii spuna, nu reusi decat sa il intrebe daca vrea sa se plimbe cu barca.El aproba iar ea se mira.Pornira pe lac razand si chicotind.Spre marea ei surprindere, incepea sa se relaxeze si ii era bine.Uita de rochia ei lunga si se intinse pe bancuta din barca.El radea de ea ca sta ca o lenesa iar ea de el ca uite asa slabeste.Se opri sub o salcie, la umbra iar ea se ridica de pe bancuta incercand sa-si pozitioneze picioarele in apa.Dintr-una in alta, barca incepu sa se miste cam tare iar ea plonja direct in bratele lui.Isi ridica capul,isi aranja palaria, isi ceru scuze dar nu apuca sa termine ca o prinse de cap si o saruta.O ridica,ii dadu palaria de pe cap si o mai saruta o data si inca o data si inca o data pana cand ea deveni moale si se lasa in bratele lui.
Dusera barca inapoi, el o prinse de mana si nu ii mai dadu drumul.Iar in acel moment, ea stiu de ce pleca de dimineata in graba, de ce o purtara pasii nici ea nu stia unde, de ce primise floarea de iris,de ce mai zabovise in parc si de ce gandurile toate disparusera.
Zambi, stranse perna in brate si deschise ochii.Primul ei gand se duse spre cafea.Era marti si avea multe de facut."

azi : stele !

De cateva zile, casa mea este ca o semi-baza militara in care soldatii se antreneaza, se alearga si se iau la trante.Personajele? Una bucata copil cu una bucata pisica.Ea, copilul incearca sa educe pisica intr-un mod foarte ingenios as spune : se ia jucaria pisicii si se taraste prin toata casa in timp ce pisica alearga in stil Neo Matrix.Intrebata cum educa ea pisica asa, copilul a replicat : "pai o invat sa aiba rabdare".Just, nu? Clar, da?Rabdare pana prinde jucaria...Da ! Clar !

Astazi este inca o zi in care m-am decis sa imi asum binele si clipele de bine alaturi de cei dragi mie.Si nu sunt putine, sa stiti.Zilele trecute am cojit un perete (opera de arta !), am spalat geamuri,am baut cola nociva, am ras, am facut planuri care mai de care mai smechere, am adus copilul, am ales mocheta ( sa o stapanesti sanatoasa ! ), am mancat mancare chinezeasca, am stat in parc pana la 11 noaptea cand inca era cald si bine afara iar astazi..pai astazi, vopsim, mochetam si vedem stele.
Da, astazi facem o calatorie pana la stele si inapoi !
Mai avem pana la binele complet dar incercam iar incercarea moarte nu are...mai ales daca la final o sa ne tolanim pe o mocheta moale si o sa admiram peretele !

Din viata unei familii obisnuite

Șprot sau hamsie ?

E o vorba care spune : " Spune-mi cu cine esti prieten, ca sa-ti spun cine esti." Daca vorba asta e pe bune, cum s-ar zice, eu cred ca sunt cea mai tare fiinta de pe fata pamantului.Clar !
M-am trezit vineri dimineata [da, era vineri si nu joi noaptea...dar, cunoasteti voi logica mea, nu?] dupa doar 1 ora de somn mai fresh ca niciodata. Ready to rock si ready catre mare.
Pe cuvant ca drumul mi s-a parut extraordinar de scurt.Poate pt ca am ras, am glumit si am stat la palavre despre vrute si nevrute.
Si iote si Vama cum ni se arata noua in toata splendoarea ei, cu bratele deschise.Doar noi mai lipseam !
Si ne-a placut, si-am stat ca lemuritele pe plaja [oare lemurii chiar stau pe plaja..? :))) ] [ am adoptat o noua lemurita in familia noastra...dar asta in alta poveste], si-am baut Sangria la ora 10 dimineata [sau era 9?], si-am stat pana cand a inceput sa ploua si batea vantul si pe noi nu ne interesa, si-am dansat pe plaja, si-am cantat pe strada, si ne-am balacit in apa, si-am stat la soare, si-am baut niste bauturi din alea de fitze numite cocktail-uri, si ne-am minunat de toti oamenii aia care se distrau asa de bine, si ne-am bucurat de momentele noastre de bine.
Da, da,da...ne-am bucurat de toate si le-am intiparit bine de tot in mintea si in sufletul nostru.
Asa de dragi mi-au fost zilele astea.Atat de bine ne-a fost !
S-a strans "familia de lemuri" la mare...de fapt, doar o parte din ea pentru ca lipseau cativa membri plecati prin deplasare.Si da, ne-a fost dor si de ei pentru ca o familie e fericita cand toti membrii ei sunt impreuna, nu?Dar ne-am gandit si la ei si le-am dat toate gandurile noastre bune si ne doream sa se simta si ei la fel de bine cum ne simteam noi, acolo pe plaja sau la masa sau cand aveam zeci de intrebari si de mistere pe care trebuia sa le dezlegam.
Da, da, da...a fost bine si ne-a placut.Si ne-a placut si muzica...n-am mai ascultat atata muzica buna de nu mai stiu cand..si toata la un loc si in ce loc?Pe plaja! Acolo, pe plaja langa valurile marii.Nimic mai frumos!
In ceea ce priveste dilema noastra : șprot sau hamsie...hmmm? Sa va elucidez oare? Sa va dau definitiile din dictionar?
Neeee..lasam asa ca-i mai fun ! :)))