iar povesti....

"ea aduna pietre de pe o margine de drum iar el privea la lanul de grau ce i se asternea in fata ochilor.
ti-am spus ca aici este , exclama zambitor si plin de el.
da, da, da, mi-ai spus iar eu te-am crezut pe cuvant, ori nu? replica ea cu un zambet smecheresc.
in perioada asta a anului e cel mai frumos sa te plimbi pe drumurile astea.e bine ca in sfarsit am ajuns aici, spuse plin de intelepciune.
ea isi ridica privirea , ii zambi, lasa pietrele si se aseza langa el.
erau doar ei, apusul si lanul de grau.
isi spusesera tot ce aveau de spus.nerostite erau doar intamplarile ce aveau sa vie.
el a venit mai tarziu, asa cum ii spuse iar ea in sufletul ei l-a asteptat.
dupa 30 de ani de stat impreuna, erau ca in prima zi in care a venit la usa ei, sfios de indraznet si aducandu-se doar pe el in dar.
in primii ani, se ciondanisera aproape in fiecare zi.ea mereu vulcanica si el mereu calm, ea cerand si el lasand de la el, ea suparandu-se si el impacand-o.el mereu venind tarziu acasa si ea asteptandu-l cu masa pusa, el mereu inconjurat de femei si ea prietena cu toate, el cerand si ea lansand de la ea.
in urmatorii ani, au devenit amandoi intelepti, construind impreuna vieti si lucruri noi.
acum, dupa atatia ani, el o lua de mana iar in sufletul ei se ascundea aceeasi emotie ca in prima zi in care se cunoscusera.
isi fusesera unul altuia sprijin dar si libertate.stiau bine cand sa se indeparteze pentru a se apropia apoi din ce in ce mai mult.
cand copii i-au intrebat de ce nu s-au casatorit, ei si-au zambit complice, raspunzand cu diplomatie ca nu au avut timp.
adevarul este ca nici unul, niciodata nu crezuse in puterea unei hartii ci mai mult in libertatea celuilalt. de cate ori nu plecasera doar pentru a se intoarce? de cate ori nu adormisera unul cu spatele la celalalt pentru ca dimineata sa-i gaseasca imbratisati?
ei stiau si le placea asa.
isi considerau relatia perfect de imperfecta pentru ca se mula pe sufletele lor.
luptasera mult ca sa ajunga aici. cu lumea si cu ei si erau fericiti.
astazi, fugisera in lume asa cum o facusera cand erau tineri.cateva zile doar pentru ei, sa nu stie de nimeni si de nimic.sa fie doar ei.
ea inchise ochii si isi lasa capul pe umarul lui.bratele lui o cuprinsera si o stransera tare.zgomotul telefonului ii trezi pe amandoi.
parca inchideai telefonul, se ratoi el
dar stii ca cea mica....aloo? da?cand?acum?venim ! si se ridica brusc de langa el
ce-ai patit?
hai ca naste ! acum ! ridica-te !
se ridica ca turbat, se urcara in masina si pornira spre oras.
inca o viata aparea sub ochii lor."

In goana dupa faima uitam. Vindem, schimbam,fugim.
Si nu ma refer la faima daruita de reviste si de lumina blitzului ci la cea pe care ti-o creezi tu singur in mica ta lume.
In aceea lume tu esti perfect si totul se desfasoara dupa bunul tau plac.Nimeni si nimic nu-ti poate zdruncina linistea ta.
Esti un bun comandant, strateg desavarsit care analizeaza cu atentie fiecare lucru. Apoi, incet si cu diplomatie inlaturi obstacolul iar pericolul dispare.
Si lumea ta este perfecta din nou si pacea celor 4 pereti care te inconjoara binecuvantata.
In mintea ta, tu stii cum este cel mai bine.Ii asculti pe cei din jurul tau cu intelepciune si tact, studiezi fiecare mic detaliu iar apoi iei decizia cea mai buna.Pentru tine, normal.Doar tu esti regele care niciodata nu este in sah mat si care mereu inainteaza mai multe casute decat ii este permis.

Floricele care mai de care mai colorate...ceruri albastre...nori pufosi...delfini mici si mari...palmieri...floarea soarelui...bondari...gargarite...copacei...soarele...un catelus...o pisica...chitara...2 crocodili...doua pasarele...
Toate vazute prin ochi de copil, dupa cum bine spunea prietena mea.
In toata aventura asta in care pornesti alaturi de ochii inocenti ai chipului blond te aventurezi si tu. Respiri adan si prinzi curaj. Lumea nu-ti mai pare atat de grea iar gandurile inceteaza sa te mai sufoce.
Chipul blond vrea sa afle, sa descopere si intreaba :
- spune-mi, cainii vad si ei ca noi?
- nu.cainii vad in alb si negru.
- dar nu e drept. noi vedem colorat iar ei doar alb si negru.si curcubeul?
- uneori si noi vedem in alb si negru.
- dar noi stim sa coloram.
Privesti cu dragoste iar in coltul inimii tale se afla tristetea. Chipul blond va afla ca nu totul poate fi colorat.
- aici ce scriem?
- aici voi scrie eu.
- ce?
- inca nu stiu.
Candva si tu ai vazut in alb si negru asemeni cainilor. Te gandeai ca viata lor este mult mai simpla asa. Apoi, incet, incet ai colorat-o. Ai inceput sa vezi curcubee si le-ai zambit.
In fata hartiei te simti mica dar iti amintesti ca ti-a mai ramas o culoare. O singura culoare pt o singura dorinta.

Noiembrie incepe sa-si spuna cuvantul, ma pregateste pt acasa. Simt racoarea pe sira spinarii. Zambesc si ma bucur ca vad colorat.

____________________ .

O masca pt fiecare zi
Un zambet pt fiecare om
Sau nu
Cuvinte bine alese
Pt tine
Nu pt ei,oamenii
Cum ar fi daca intr-o zi totul s-ar intoarce impotriva ta?
Cate o masca pt tine
Sa te bulverseze
Raneasca
Sa uite de tine, de sufletul tau
Sa se vada toti pe ei numai pe tine nu
Cum ar fi?

Evitam. Raspunsuri dar si intrebari. E mai bine fara. Mai comod. In plus, viata merge inainte. De bine de rau.
Doar sufletul ti-l vinzi.
Pe o masca.